“Luati seama deci sa umblati cu bagare de seama (…)  Rascumparati vremea, caci zilele sunt rele.   (…) ci întelegeti care este voia Domnului.   (…)   Vorbiti între voi cu psalmi, cu cântari de lauda (…)  Multumiti totdeauna lui Dumnezeu Tatal, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.“      EFESENI, 5.15-20

Congresul Batistilor din USA si Canada  – ZIUA A DOUA  – Sâmbata, 1 Septembrie 2012

 

MESAJUL DOMNULUI  – transmis prin pastorul Sebi RUSU (pastor la Biserica Baptista din Portland)

Mottoul Congresului este “Marturisind lucrarile Domnului  în fiecare generatie” si  doresc ca pe fiecare dintre noi Duhul Sfant a lui Dumnezeu sa ne umple, cu pace si marturie.  Daca aici falimentam,  in a-L  marturisi pe Domnul si Mantuitorul nostru, am falimenta total. Putem avea mari realizari, titluri, functii, pozitii, dar daca aici falimentam, in a duce mai departe mesajul evangheliei copiilor si tinerilor nostri, situatie e o adevarata  catastrofa.

RASCUMPARATI VREMEA, CACI ZILELE SUNT RELE

Acum am dori ca Domnul sa ne vorbeasca  prin pasajul din EFESENI, 5:15-20.

Viata este o competitie care se desfasoara intr-un ritm alert. Invatam multe din mers.  Cand am intrat pentru prima data intr-un lift, aici in Statele Unite nu stiam ca este un buton pentru inchiderea usilor. Dar am vazut cum o doamna a apasat acel buton. Nu vi s-a intamplat sa trebuiasca sa asteptati 10 minute si sa vi se para ca e o ora? Parca timpul s-a dilatat, nu-i asa?

Dar acum timpul pare a fi mult comprimat si am dori sa ingramadim o sumedenie de activitati, intr-un timp estrem de limitat. Nevoia fiintei umane e aceea sa umple toate secundele cu activitati si, daca cumva n-am reusit ne simtim inconfortabil, chiar si vinovati.

Apostolul Pavel mai intai creeaza cadrul, pentru ca apoi sa spuna direct: “Rascumparati vremea, caci zilele sunt rele.” Dar nu sunt rele dpdv material, mu la asta se refera Pavel, caci astazi  avem multe lucruri, bogatie si belsug, traim case de invidiat, masini nemaipomenite, dolari in banci si conturi de banca. Spunea cineva ca 5% dintre cei mai bogati  oameni sunt concentrati in USA, dar Biblia spune ca cu greu va intra un bogat in imparatia lui Dumnezeu.

Vremurile sunt rele (grele), crize politice peste tot in lume, si in Romania de azi. Cancerul parca e o loterie, nu stii unde loveste si la cei mici si la cei maturi, adesea  acolo unde nici nu te astepti. Societatea a ajuns parca sa se bazeze numai pe  ceea ce creeaza ea, sa-L elimine pe Dumnezeu din viata lor.  Toate sunt schimbatoare, si placerile si dorintele noastre, si tot ce e in lume, doar Dumnezeu e Acelasi, ieri si azi si in veci.

Pavel parca ar fi contemporan cu noi, unul diontre noi, din sec.XXI. Ce-seamna sa rascumpar vremea?  Inseamna sa profitam la maximum de timpul pe care-l avem, sa-l folosim cu eficienta.

Sa luam un curs de folosire a timpului? Nu. Ci mai inati de toate inseamna a cunoaste voia lui Dumnezeu.

(a) a cunoaste voia lui Dumnezeu

Asemenea cuvinte parca sunt invaluite intr-un mister, suna cumva ambigu. Care-i voia lui Dumnezeu pentru viata mea? Sunt oameni care cauta voia lui Dumnezeu de ani si ani de zile si n-o gasesc, pentru ca n-o cauta acolo unde trebuie. Pentru Pavel, voia lui Dumnezeu era ceva extrem de evident, nu era nimic ambigu, nu era nimic ascuns, nu era nimic misterios. Era ceva evident.

Problema nu era a cunoaste voia lui Dumnezeu, ci a lasa ca voia lui Dumnezeu sa-si puna o amprenta in viata mea, sa puna disciplneze viata mea si timpul meu,  sa aranjeze prioritatile in mine.

Vreti sa stiti care-i voia lui Dumnezeu? E aici, vorbiti intre voi cu psalmi, hraniti-va sufletul (mintea),  multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile – asta-i voia lui Dumnezeu!
Barbatilor iubiti-va nevestele,  intr-un topogan in care oamenii au pornit pe un drum al mortii si nu mai este oprire,  sotiilor fiti supuse sotilor vostri, copiilor ascultati in Domnul de parintii vostri, parintilor nu intaratati la manie pe copiii vostri – asta-i voia lui Dumnezeu! E simpla, e aici, problema e ca trebuie sa aplicam si sa-si puna amprenta in viata noastra.

Tendinta noastra umana este sa privim la programul nostru, si sa avem impresia ca toate activitvtile au aceeasi valoare, au aceeasi importanta. Si pentru ca nu vfrem cumva sa scapam viata din maini, sa profitam si sa experimentam si noi la maxim ceea ce experimenteaza vecinii si prietenii. Cum sa ratam, cum sa dam la o parte lucrurile astea valoroase, cum sa ignori pe oamenii acestia asa de importanti, fara sa ne dam seama ca multe din lucruri sunt surogate ale lumii acesteia! Si sa nu mai avem timp de sufletul nostru, sa nu mai avem timp de lucrurile importante.
Voia lui Dumnezeu este sa eliminam, sa dam la o parte din viata noastra absolut tot ce usuca sufletul nostru. Pentru ca a fi ocupat poate deveni un viciu, extrem de periculos, ca orice alt viciu.

In lumea antia stiau, unele culturi, lucrul acesta. De pilda in cultura chineza veche, imaginea pentru cuvantul  “ocupat” era o inima si moartea. Nu degeaba apostolul Pavel continua si spune Lasati pe Duhul Sfant sa va umple inimile si sufletul, de cantari, de lauda, de psalmi, vorbiti intre voi cu psalmi si cu cantari duvovnicesti, pentru ca numai aceastea aduc adevarata bucurie in sufletul vostru. Numai acestea pot sa va edifice sufletul.

Avem o mare responsabilitate inaintea lui Dumnezeu. Fiecare generatie este un elev al lui Dumnezeu la tabla istoriei.  Dumnezeu ne-a pus si avem de dat un examen si examenul sunt copiii nostri. In felia aceasta de timp in care Dumnezeu ne-a pus in generatia aceasta, Dumnezeu ne-a chemat in scoala Lui, si avem  un examen sa dam: sunt copiii nostri, sufletul lor si sufletul nostru – de noi depinde unde isi  vor petrece vesnicia  copiii nostri (si noi insine).

Uitati-va cate lucruri din lumea aceasta inunda inima si sufletul copiilor nostri, di gunoiul lumii acesteia. La noi in casa exista o regula clara: nu pot sa intre filme care au violenta si imoralitate. Pentru copilul de 7 ani, pe cand era in vacanta, am luat de la biblioteca 5 filme, dar 4 dintre ele a trebuit sa le duc inapoi, abia la unul am putut privi.   In ce societate vicioasa si imorala trebuie sa ne educam copiii de 7 ani. Si ce se intampla in jurul nostru afecteaza personalitatea copiilor nostri, devin extrem de violenti, egoisti, rebeli, pierd simtul realitatii si se alimenteaza cu filozofia lumii acesteia si cu principiile lumii acesteia.

De pilda daca am lua doi tineri care urmeaza sa se casatoreasca si i-am intreba ce inseamna “Fiti supusi unii altora.“, caci asa scrie in Biblie. Nu ar sti sa raspunda, probabil, deoarece se alimenteaza cu principii despre casatorie din filme si din filozofia lumii. De aceea e asa de mult necaz, durere si divorturi la generatiile mai tinere.

A ne hrani sufletul cere timp, cere un alt ritm, cere un alt climat. Lucrurile spirituale nu pot fi asimilate intr-o secunda sau intr-un minut. Am trecut cu copilul meu printr-o situatie mai dificila. Si la 9.00 seara, l-am intrebat ce ai facut tu pentru starea ta spirituala? Si el a zis, M-am rugat la amiaza la masa. Si am zis:”Animalele nu se roaga, omul se roaga. Credinciosul trebuie sa ceara si sa aduca multumire. Dar pentru suflet, ce-ai facut?” Tacere.

Ma tem ca crestem copiii, care au multe abilitati, dar n-au sensibilitati. Copii, care au personalitate, dar care nu au rabdare. Copiicare au inteligenta, dar n-au spiritualitate. Copii care au multe idealuri, dar care nu au un IDEAL, pe Dumnezeu, pe Hristos Isus.

Cred ca generatia tanara confunda bucuria, cu placerea. Placerea e ceva artificial, se poate crea usor, dar bucuria e cu totul altceva. Ii ceva ce e adanc in inima, e acolo indiferent de circumstantele de afara. Si, atunci cand trecem prin situatii dificile, bucuria care-i ancorata cu radacinile in inima, ne da putere sa mergem mai departe.

Tatal unui copil de clasa a III-a era suparat, ca desi distanta de la scoala -casa era de 10 minute, insa copilul parcurgea de fiecare data aceasta distanta intr-o jumatate de ora. Omul si-a propus sa-si ia liber de la servici si sa-l urmareasca sa vada pe unde intarzie baiatul. Si asa a facut, iar cand au ajuns acasa, a zis: Da, e adevarat, distanta  e de 10 minute, dar acum inteleg ce-nseamna sa te opresti si sa te uiti la furnicile care merg pe marginea bordurii si aduna hrana pentru iarna. Inteleg ce-nseamna sa te opresti si sa privesti cum un om schimba o roata la masina. Inteleg ce-seamna sa ai timp sa te opresti si sa te imprietenesti cu catelul unei doamne in varsta care merge pe strada.

Lucrurile spirituale nu pot fi intelese si asimilate in doua minute, dimineata pe fuga, lucrurile spirituale cer timp. Sufletul se hraneste cu efort, cantarile, muzica si toate aceste lucruri si experientele cu copiii nostri, a-L marturisi pe Hristos si experientele noastre cu Dumnezeu, nu se vor uita niciodata. Copiii nostri vor uita ce film am vazut impreuna, vor uita meciul de fotbal vazut impreuna, vor uita scorul, dar nu vor uita niciodata ceea ce am sapat adanc in inima lor, cuvantul lui Dumnezeu, psalmii lui Dumnezeu, cantarile lui Dumnezeu. Ele vor fi ca o ancora in viata, vor fi o calauza pe cale, vor fi pentru ei putere in ziua necazului, vor fi pentru ei ca un sistem de alarma care va incepe sa tipe din toate partile atunci cand ispita vine.

De aceea e asa de important ce spune Pavel  “Vorbiti între voi cu psalmi, cu cântari de lauda si cu cântari duhovnicesti, si cântati si aduceti din toata inima lauda Domnului.“,  hraniti-va sufletul.

Si, apoi,  mai spune inca ceva  apostolul Pavel ca  inseamna a rascupara vremea, a trai multumitori:

(b)  a multumii Domnului pentru toate lucrurile

O, daca am fi multumitori pentru toate lucrurile, asa mult timp am rascumpara!
Ce spune Domnul Isus? Daca avem ce manca si ce imbraca ne este deajuns. O, daca ar fi adevarat lucrul acesta in viata noastra cât timp am rascumpara!

Apostolul Pevel zice Fiti multumitori. Cu alte cuvinte, puneti-va viata in Mâna Domului. Dar aceasta cere sa mergi impotriva curentului acestei lumi. E adevarat ca lumea traieste cu acest sistem filozofic de gandire, sa ai cat mai mult, sa-ti poti controla viata si lucrurile si afacerile si sa fii in control. Si ignora faptul ca nu poti sa fii in control total niciodata.  Viata depinde in exclusivitate numai de Dumnezeu. Sunt situatii cand prietenii nu ne pot ajuta, scoala nu garanteaza nimic, e adevarat e vitala, dar nu definitorie. Depindem in exlusivitate de Dumnezeu.

Cateodata noi avem impresia ca il putem cunoaste pe Dumnezeu intr-un minut-doua. In cinci minute la biserica cand este o stare inaltatoare, dar nu-i adevarat. A-L cunoaste pe Dumnezeu e un proces de-o viata. Si lumea in care traim si activitatile in care suntem implicati erodeaza in noi scopul vietii noastre.

(c)  a-ti face un plan si un scop legat de Dumnezeu

Ilie era odata suparat, trecea printr-o criza profunda si isi dorea chiar moartea, era intr-o situatie limita. Si a zis el “Ma duc la Horeb, la Muntele lui Dumnezeu, acolo unde Dumnezeu S-a coborat si a facut  minuni, acolo unde Dumnezeu a umplut muntele cu slava Lui.” Si s-a dus 40 de zile si cand a ajuns a intrat intr-o pestera si Dumnezeu a venit si i-a vorbit. Si Dumnezeu i-a redefinit scopul vietii lui si i-a zis: “Ilie, scoala-te. Du-te de-l unge pe Hazael ca imparat.” Asta era rolul unui profet, sa fie trimis de Dumnezeu. Poate v am avea si noi nevoie din cand in cand, sa intram in pestera, singuri cu Dumnezeu si Dumnezeu sa ne puna din nou viata pe linia planurilor Lui si sa ne spuna “Du-te.”

Va pun o intrebare: “Cati dintre dumneavoastra aveti un plan spiritual pentru urmatoarele 6 luni?” Pentru dvs. personal, pentru familia dvs. Ceva care sa va entuziasmeze, ceva care sa va tina activi in lucrarea lui Dumnezeu, in a va hrani sufletul in fiecare zi.

(d)  a-ti lasa un spatiu pentru suflet

In a rascumpara vremea inseamna a face planuri, dar in acelasi timp, in a lasa spatiu pentru suflet. E o mare iluzie pe care multi dintre noi o traim. Iluzia ca nu astazi, ci maine, la sfarsitul saptamanii, cand voi fi in concediu, atunci am sa am timp pentru suflet. Atunci am sa-mi pun la punct relatiile, atunci am sa ma pot umple de bucurie si pace, atunci am sa fac lucruri bune pe care mi le-am planuit demulta vreme.

Dar stiti ce se intampa? Ziua aceea nu mai vine. Pentru ca n-o avem. Ziua pe care o avem este astazi. Si astazi spune apostolul Pavel: Rascumparati vremea. Pentru ca in modul in care ne traim ziua, ne traim saptamana. Si in modul in care ne traim saptamana, ne traim luna. Si in modul cum ne traim luna ne traim anul. Si in modul cum ne  traim anul, ne traim viata si ne vom trezi la sfarsit cu mainile goale.

Sufletul e de mare pret. Stradivarius a daltuit aproximativ 50 de viori. Si una dintre ele, cea mai scumpa, 25 de milioane de $. N-a cantat nimeni la ea, niciodata. Dar stiti de ce e asa de valoroasa? Pentru ca are o semnatura: Antonio Stradivarius.

Si sufletul nostru are o valoare inestimabila pentru ca are o semnatura, are semnatura lui Dumnezeu pe el.

Sufletul trebuie sa fie intr-o permanenta alerta. Stiti de ce? Pentru ca se dau batalii enorme  pentru sufletul nostru si pentru sufletul copiilor nostri. Sunt forte demonice inimaginabile care lupta in fiecare zi pentru sufletul copiilor nostri.

Cu un an in urma in Bistrita, locul unde m-am nascut, s-a organizat o mare intalnire de evanghelizare. Si s-au hotarat toti tinerii, sa nu mearga la evanghelizare, daca n-aduc cu ei si pe un altul care nu-L cunoaste pe Isus ca Domn si Mantuitor. Au luat aceasta ferma decizie, de a nu intra, de-a nu merge  singuri la acea seara exceptionala. Un tanar nu gasise pe nimeni si acum mai erau doua ore pana la inceperea programului. S-a dus in centru, caci dorea cu orice pret sa gaseasa pe cineva si o ora si jumatate a tot umblat. In sfarsit vede un tanar cu parul lung, agitat,  care vorbea la celular. Cum isi incheie convorbirea, il abordeaza: “ – Auzi, n-ai vrea sa vii cu mine sa mergem la Polivalenta, sa auzi ceva pentru suflet?” si tanarul a zis “ – Vin! Cheful la care trebuia sa merg, s-a mutat pentru ora 11.00. Dar unde se tine” “ -La Polivalenta” “ – A, acolo au ceva pocaitii, parca am auzit ceva, dar am timp acum si vin.“

Si s-au dus. Ca o ploaie d eprimavara a venit cuvantul lui Dumnezeu peste el si L-a primit pe Isus ca Mantuitor si ca Domn. Sase luni de zile a mers la biserica si era activ, sta in primul rand la balcon, nota de la fiecare predica si era emotionat si miscat de Cuvant si Cantari. Dar dupa vreo 6 luni, l-au sunat prietenii si i-au spus: “ – Ba, te-ai stricat la cap, tu, cu pocaitii. Lasa, ca esti tanar, acum trebuie sa te distrezi, ai timp mai incolo de pocainta. Hai cu noi. Diseara avem un chef mare, vine multa lume, va fi ceva fantastic.” Si tanarul a plecat, cheful a fost mare intr-adevar, s-au imbatat cu vin, apoi au facut cartofi pai. In timp c manca tanarul s-a inecat cu un cartof, ei credeau ca glumeste si-i faceau poze cu celularul si-l filmau, in timp ce el murea!

Se da o batalie pentru suflet, in permanenta, pentru sufletul copiilor nostri..

Un imparat in secolul VIII a zis “Cand voi muri sa ma puneti intr-un cavou pe un tron si coroana pe cap.” Si asa au facut, l-au pus intr-un cavou cu coroana pe cap. Dupa un timp, biserica l-a canonizat  si au zis “Hai sa-l asezam in catedrala.”  Si au intrat au spart cavoul si au gasit un schelet pe tron si coroana cazuta, alaturi, jos, pe pamant.

Nu va mai fi mult si vom fi si noi ca scheletul acestui imparat. Nu ducem din lumea aceasta nimic, nici titluri, nici bogatie, nici pozitii, nici diplome.

Un singur lucru e important, e sufletul nostru.  Sufletul copiilor nostri. Acesta e examenul pe care trebuie sa-l trecem. Amin.