Conducătorii scolastici și religioși ai timpului nu L-au considerat pe Domnul Isus un teolog veritabil. Din punctul lor de vedere „Nazarineanului” Îi lipsea cu desăvîrșire „sistemul” obișnuit de porunci și de legi. Aceasta a fost cauza pentru care fariseii și cărturarii nu I-au primit „învățătura”: „Cum are omul acesta învățătură, căci n-a învățat niciodată !” (Ioan 7:15)
În anumite cercuri scolastice de azi și chiar în anumite biserici, Domnul Isus n-ar fi considerat „teolog” din aceleași motive. Învățăturile expuse de Învățătorul din Nazaret i-au uimit pe cărturarii tuturor veacurilor, tocmai prin faptul că ele nu s-au pierdut niciodată în lucruri abstracte. Vorbirea Lui era cu desăvîrșire practică – legată de realitățile vieții de fiecare zi, urmărind cu stăruință dezvoltarea unui caracter sănătos, printr-o lărgire continuă a capacității de a-L cunoaște pe Dumnezeu și de a trăi în părtășie cu El. Învățătura Lui s-a bazat mereu pe „principii” aplicabile la viața cotidiană…
View original post 123 more words