Spuneam că voi continua ce spunea apostolul Pavel despre cele trei: credința, nădejdea și dragostea.

Apostolul Petru spune că Dumnezeu ne-a născut din nou prin învierea lui Hristos la o nădejde vie. Nădejdea este continuarea credinței. Credința este ușa, dar nădejdea este împărăția. Noi trăim prin nădejde, prin încredere. Dacă nu ajungem că ne încredem în Dumnezeu din inima și din sufletul nostru, nu realizăm mult lucru, pentru că trăim tot în îndoială, teamă și suspiciune, în nesiguranță. Într-o lume rea și schimbătoare, nimic nu este mai important ca un Dumnezeu în care te poți încrede din toată ființa ta și să nu greșești. Încrederea umple marele gol pe care îl creează corupția umană. Încrederea are de a face cu ceea ce a promis Dumnezeu că va face, ia de bun  un lucru spus, înainte de a fi, pentru că Dumnezeu este demn de încrederea noastră. Prin asta trăim, zâmbim…