[romanian]1. Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul, si tot ce este in mine sa binecuvanteze Numele Lui cel sfant!
2. Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul, si nu uita nici una din binefacerile Lui!
3. El iti iarta toate faradelegile tale El iti vindeca toate bolile tale;
4. El iti izbaveste viata din groapa, El te incununeaza cu bunatate si indurare;
5. El iti satura de bunatati batranetea, si te face sa intineresti iarasi ca vulturul.
6. Domnul face dreptate si judecata tuturor celor asupriti.
7. El Si-a aratat caile Sale lui Moise, si lucrarile Sale copiilor lui Israel.
8. Domnul este indurator si milostiv, indelung rabdator si bogat in bunatate.
9. El nu Se cearta fara incetare, si nu tine mania pe vecie.
10. Nu ne face dupa pacatele noastre, nu ne pedepseste dupa faradelegile noastre.
11. Ci cat sunt de sus cerurile fata de pamant, atat este de mare bunatatea Lui pentru cei ce se tem de El;
12. cat este de departe rasaritul de apus, atat de mult departeaza El faradelegile noastre de la noi.
13. Cum se indura un tata de copiii lui, asa Se indura domnul de cei ce se tem de El.
14. Caci El stie din ce suntem facuti; Isi aduce aminte ca suntem tarana.
15. Omul! zilele lui sunt ca iarba, si infloreste ca floarea de pe camp.
16. Cand trece un vant peste ea, nu mai este, si locul pe care-l cuprindea, n-o mai cunoaste.
17. Dar bunatatea Domnului tine in veci pentru cei ce se tem de El, si indurarea Lui pentru copiii copiilor lor,
18. pentru cei ce pazesc legamantul Lui, si isi aduc aminte de poruncile Lui, ca sa le implineasca.
19. Domnul Si-a asezat scaunul de domnie in ceruri, si domnia Lui stapaneste peste tot.
20. Binecuvantati pe Domnul, ingerii Lui, care sunteti tari in putere, care impliniti poruncile Lui, si care ascultati de glasul cuvantului Lui.
21. Binecuvantati pe Domnul, toate ostirile Lui, robii Lui, care faceti voia Lui!
22. Binecuvantati pe Domnul, toate lucrarile Lui, in toate locurile stapanirii Lui! Binecuvanteaza, suflete, pe Domnul!
[/romanian]
[english]1. [A Psalm] of David. Bless Jehovah, O my soul; And all that is within me, [bless] his holy name.
2. Bless Jehovah, O my soul, And forget not all his benefits:
3. Who forgiveth all thine iniquities; Who healeth all thy diseases;
4. Who redeemeth thy life from destruction; Who crowneth thee with lovingkindness and tender mercies;
5. Who satisfieth thy desire with good things, [So that] thy youth is renewed like the eagle.
6. Jehovah executeth righteous acts, And judgments for all that are oppressed.
7. He made known his ways unto Moses, His doings unto the children of Israel.
8. Jehovah is merciful and gracious, Slow to anger, and abundant in lovingkindness.
9. He will not always chide; Neither will he keep [his anger] for ever.
10. He hath not dealt with us after our sins, Nor rewarded us after our iniquities.
11. For as the heavens are high above the earth, So great is his lovingkindness toward them that fear him.
12. As far as the east is from the west, So far hath he removed our transgressions from us.
13. Like as a father pitieth his children, So Jehovah pitieth them that fear him.
14. For he knoweth our frame; He remembereth that we are dust.
15. As for man, his days are as grass; As a flower of the field, so he flourisheth.
16. For the wind passeth over it, and it is gone; And the place thereof shall know it no more.
17. But the lovingkindness of Jehovah is from everlasting to everlasting upon them that fear him, And his righteousness unto children’s children;
18. To such as keep his covenant, And to those that remember his precepts to do them.
19. Jehovah hath established his throne in the heavens; And his kingdom ruleth over all.
20. Bless Jehovah, ye his angels, That are mighty in strength, that fulfil his word, Hearkening unto the voice of his word.
21. Bless Jehovah, all ye his hosts, Ye ministers of his, that do his pleasure.
22. Bless Jehovah, all ye his works, In all places of his dominion: Bless Jehovah, O my soul. (ASV)
[/english]
God
„Umblarea cu Dumnezeu, in unire cu Domnul Isus Hristos, sub calauzirea Duhului Sfant” de Iosif Ton – Un volum despre transformarea interioara prin credinta in Isus Hristos
by Octavian Curpas – http://www.saltmin.com
Pot fi prezentate notiunile privind viata spirituala, sub forma de curs? Este posibil sa sistematizam conceptele de baza ale religiei crestine ca niste lectii practice care sa ne ajute pe cararea vietii? Cu siguranta ca ar fi binevenite astfel de materiale care sa ne ajute sa avansam treapta cu treapta catre desavarsirea Mantuitorului nostru, insa intrebarea este de unde sa le luam? Este relativ usor sa arunci cu cuvinte innegrind pagini intregi pentru a scoate carti avand ca eticheta spiritualitatea, dar este extraordinar de greu sa poti sintetiza in mod valabil acele principii fundamentale care se constituie ca fiind esenta invataturii Domnului nostru Isus Hristos.
„Umblarea cu Dumnezeu, in unire cu Domnul Isus Hristos, sub calauzirea Duhului Sfant”
Acestei provocari, pastorul Iosif Ton ii raspunde intr-un mod exemplar, oferindu-ne ocazia de a studia, nu numai de a citi, un curs de viata spirituala, care sa raspunda cerintelor severe ale vietii de zi cu zi, atunci cand sunt puse la incercare principiile de credinta pe care intr-un fel sau altul, le-am invatat de-a lungul timpului. Talentul deosebit al lui Iosif Ton este acela de a ne pune la dispozitie un astfel de manual, prin intermediul cartii „Umblarea cu Dumnezeu, in unire cu Domnul Isus Hristos, sub calauzirea Duhului Sfant.”
Semnificatia titlului volumului este bine redata de Iosif Ton in urmatoarele cuvinte: „Titlul acestui curs este „Umblarea cu Dumnezeu, in unire cu Domnul Isus Hristos, sub calauzirea Duhului Sfant. M-am gandit la titlul acesta ca fiind un titlu general al tuturor cursurilor pe care le-am tinut. Titlul acesta uneste trei expresii biblice. Prima este „umblarea cu Dumnezeu” cu referinta biblica „Enoh a umblat cu Dumnezeu trei sute de ani (Geneza 5:22) si pentru aceasta nu a mai gustat moartea. A doua expresie este preluata din 1 Tes. 5:10, unde sta scris ca Domnul Isus a murit „ca sa traim impreuna cu El”. Iar trairea aceasta se face sub calauzirea Duhului Sfant.”
Despre fundamentele vietuirii crestine
„Caderea in ritual” de Iosif Ton – Un volum pledoarie pentru intoarcerea la crestinismul original
by Octavian Curpas – http://www.saltmin.com
Motto: „Diferenta dintre actiune si ritual este enorm de mare.”
Ca de fiecare data, cartile scrise de Iosif Ton nu dezamagesc asteptarile celui care le citeste, ci dimpotriva, depasesc cu mult ceea se poate presupune, citind doar titlul. Din acest punct de vedere, talentul lui Iosif Ton este de a transmite intr-un limbaj facil, usor de inteles, concepte deosebit de profunde si chiar principii de teologie care in mod normal, nu sunt simplu de prezentat.
Astfel, prin intermediul volumului „Caderea in ritual”, avem ocazia de a identifica in mod clar, unul dintre pericolele majore ce pandeste crestinismul contemporan, si anume ritualismul. Acest fenomen periculos nu se restrange doar la o grupare religioasa sau alta, ci se poate manifesta ori de cate ori oamenii pierd relatia personala cu Dumnezeu. In acelasi timp, cartea lui Iosif Ton, „Caderea in ritual” este axata in mod deosebit, pe specificul cultural si spiritual romanesc. Intr-o maniera de exceptie si intr-o mare masura originala, autorul ne deschide perspectiva intelegerii spiritualitatii crestine romanesti de la inceputuri pana azi.
„Biserica in asediu” de Petru Lascau – O carte despre propovaduirea credintei crestine in lumea contemporana
by Octavian Curpas -www.saltmin.com
Intr-o cunoscuta carte, numita „Cetatea lui Dumnezeu”, Sfantul Augustin de Hippo ilustra prin intermediul unor simboluri deosebit de plastice, lupta dintre biserica lui Hristos si lume. Astfel, folosind metafora cetatilor, Sfantul Augustin asocia biserica lui Isus Hristos conceptului de cetate a lui Dumnezeu aflata in opozitie si lupta continua cu cetatea acestei lumi. Aceasta frumoasa ilustratie avea sa fie admirabil dezvoltata multe secole mai tarziu de catre predicatorul John Bunyan in doua carti monumentale, „Calatoria crestinului” si „Razboiul sfant”.
„Biserica in asediu”
Nu putem decat sa ne bucuram asadar, ca utilizarea acestor metafore fundamentale pentru intelegerea luptei spirituale ce se poarta de peste doua mii de ani sunt folosite si pentru a ilustra evolutia bisericii din Romania in perioada comunista si dupa aceea. Acest lucru il avem foarte bine evidentiat in cartea „Biserica in asediu”, scrisa de pastorul Petru Lascau. Ca intotdeauna, autorul, avand un talent extraordinar in ceea ce priveste exprimarea conceptelor spirituale profunde prin cuvinte simple, ne calauzeste in intelegerea fenomenului religios crestin din Romania. Plecand de la asediul bisericii de catre puterea ateismului comunist de dinainte de revolutie, suntem calauziti pas cu pas catre conflictul prezent, in care fortele ostile, de data aceasta imbracate in haine religioase, incearca sa distruga puterea Evangheliei in spatiul romanesc.
O privire in bisericile din Romania-AZI: Biserica Baptista din SIGHETUL MARMATIEI
by George Danciu – www.saltmin.com
MOTTO: “Va vedea rodul muncii sufletului Lui si se va inviora.” (Isaia 53.11 )
“Aduceti-va aminte de mai marii vostri care v-au vestit Cuvantul lui Dumnezeu; uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta.” (Evrei 13.7 )
I. Sighetul Marmatiei, câteva informatii
Municipiul Sighetul Marmatiei (atestat din 1326) este situat in nordul Romaniei, in judetul Maramures, la frontiera cu Republica Ucraina, la o altitudine de 274 m si este inconjurat de raurile Tisa (care reprezinta si linia de delimitare a teritoriului national), Iza si Ronisoara. Orasul se prezinta sub forma unei insule. Ca pozitie este asezat ex-centric fata de teritoriul sau de influenta (Maramuresul istoric), insa la convergenta celor mai importante cai de acces de-a lungul vailor principale (Valea Izei, Valea Marei, Valea Cosaului, Valea Tisei si Valea Viseului), ceea ce confera orasului un esential rol administrativ, economic si socio-cultural.
Accesul auto din celelalte zone inspre oras impune trecerea unor munti, functie de directia venirii (Muntilor Gutai, Tibles, Rodnei, sau a Muntilor Maramuresului).
Municipiul Sighet, cu o populatie de circa de 55000 locuitori (in 2007), este centrul cultural si economic al Maramuresului Istoric ( resedinta judetului Maramures pâna in perioada interbelica).
Având o forma triunghiulara, Sighetul se invecineaza la nord, prin granita de pe cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud si vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasau. Spre sud-vest se afla lantul vulcanic al muntilor Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se invecineaza cu comunele Giulesti, Ocna Sugatag si cu Sapânta.
II. Din istoria crestinilor baptisti din Sighet
Daca mergem inapoi spre primii crestini evanghelici din Sighetul Marmatiei, trebuie sa mentionam Biserica Baptista din Iapa, care acum apartine de Sighet, si care s-a format in anul 1923.
IVANCIUC VASILE, a fost unul dintre primii oameni folositi de Dumnezeu pentru mesajul evanghelic in zona Sighetului Marmatiei. Ivanciuc Vasile (nascut la 13 iulie 1891 in Iapa din parinti de religie greco-catolica), se incorporeaza in 1912 in armata austro-ungara si participa la primul razboi mondial (1914) si cade prizonier la rusi in 21 oct 1914, iar in vara lui 1918 se gaseste intr-un lagar de prizonieri din Siberia, in orasul Petropavlovsk.
Imprejurarile grele prin care a trecut, cat si cele ulterioare, ale revolutiei bolsevice din Rusia care a inchis drumul spre Europa si a oprit posibilitatea repatrierii sale in Romania, i-au inmuiat si i-au deschis inima pentru chemarea facuta de Domnul Isus prin vestea buna a Evangheliei Sale.
A vazut Noul Testament la un prizonier roman si a platit un fost invatator de l-a transcris cu mâna. Citind Noul Testament a simtit nevoia unei calauziri, precum acel etiopian din Faptele apostolilor, cap. 8. Asa se face ca s-a atasat de un calugar Greco-catolic, dar cum nici acesta nu avea nasterea din nou si siguranta mântuirii, nu i-a fost de mare folos.
“Dumnezeu vorbeste cand intr-un fel când intr-altul, dar omul nu ia seama. El vorbeste prin visuri, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt caudate intr-un somn adânc, când dorm in patul lor. Atunci El le da instiintari”– IOV 33.14-15
Astfel, intr-o noapte, Dumnezeu ii vorbeste lui Ivanciuc Vasile, cand Vocea i-a spus:
Sa renunte la sfatul si compania calugarului
Sa citeasca Noul Testament si sa caute credinciosi care traiesc o viata noua si care implinesc cele scrise in Noul Testament.
Sa nu participe la revolutia bolsevica, si, desi era la mii de km de acasa, vocea l-a asigurat ca “Daca vei asculta Cuvantul lui Dumnezeu te vei intoarce acasa sanatos.”
Tinand cont de aceste revelatii indrumatoare s-a putut tine statornic pe cale si in diverse confruntari cu alte grupuri religioase.
In anul 1919 se afla cu santierul de lucru la Irkutsk. Frecventa o biserica baptista plina de har si de dragostea lui Dumnezeu, in care pe atunci se strangeau credinciosi crestini din circa 18 nationalitati, europeni si asiatici, dar nimeni nu se lauda cu poporul sau tara lui, ci numai cu harul si bunatatea lui Dumnezeu. Acolo a si fost botezat nou testamental Ivanciuc Vasile, in Angara, la data de 14 sept. 1919 de catre fr. Teodor COSERI (din com. Joia Mare, judetul Arad, botezat in 1900 de fr. Crisan, la Buteni).
Ajunge in Romania la 21 febr.1921. Bucuria reintalnirii a fost mare, dar schimbarea vietii celor pocaiti a fost neinteleasa, privita ca ciudata si a stranit o mare si dureroasa impotrivire din partea familiei, a preotilor, cat si a jandarmilor si a primarilor.
Sosit in Romania s-a stabilit la Iapa (Sighet), Ivanciuc Vasile are de intampinat opozitia unora cu Biblia in mana , “studenti in Biblie”, care nici nu voiau sa auda de aparitia in sat a unei alte grupari de crestini. Grupul de rugaciune este vizitat si consolidat, in 1922, de catre fr. Ilea Ion din com. Bucea, judetul Cluj, de fr. Balaneanu Ion din Jibou (Salaj)-pastor misionar, care in 1923 oficiaza in raul Tisa primul botez nou testamental cu 11 persoane, din care amintim:
Ciorba Petru, n. 1884, Iapa
Ciorba Todora, n. 1897, Iapa
Grigor Maria, n. 1884, Iapa
Stan Marcuta, n. 1880, Iapa
Mih Ileana, n. 1890, Iapa
Ona Dumitru, n. 1875 din Sighet
Ona Ana (Cuta), n. 1880, Sighet
Ona Maria, n. 1907, Sighet
Fratele Vlad Pavel, colegul lui Ivanciuc Vasile in prizonieratul din Rusia, lucreaza cu Evanghelia in Slatina (Ukraina) la circa 5 km de Sighet, si, fiind var cu Ona Dumitru, colaboreaza cu fr.Ivanciuc Vasile. Asa se face ca la botezul din 1923 se boteaza impreuna cu sotia si fiica sa, in Tisa
In 1925 se mai oficiaza un botez de 6 persoane,de catre pastorul misionar Teodor COVACI din Oradea, printre care si Botiz Pavel si Maria.
In 1925 Ivanciuc Vasile se casatoreste cu Maria Ona si se stabileste cu domiciliul in Sighet, str. Gen. dr. Davila nr.47, ulterior nr.32, azi str. Pintea Viteazu.
Incep fratii sa se stranga in casa cu adresa de mai sus, a fr. Ivanciuc Vasile, dar si in casa socrului sau, Ona Dumitru, str. Dr. Gheorghe Bilascu nr.15, care prin Contractul de Donatie nr.1083 din 3 apr.1937 doneaza 60 stanjeni pentru a se construi o Casa de Rugaciune, asa ca acel loc se va folosi “numai pentru Casa de Rugaciune“.
Constructia de lemn a inceput in 1937 (cu 4 frati, 5 surori si 11 apartinatori) si s-a incheiat in 1938.
Asa se face ca, actuala constructie a bisericii se afla tot pe locul vechii biserici, care a functionat in perioada 1938-1999, cunoscuta acum sub numele BISERICA BAPTISTA BETANIA (Nr.2). Biserica Nr. 2 a fost deschisa, cu utilizarea incaperii de la subsol, la data de 17 Decembrie 2000.
Desi Noua Cladire a Bisericii Nr. 2 inca nu este finalizata, s-a dat in functiune si sala de sus, insa deschiderea oficiala se va face la o data ulterioara, dupa ce se vor finaliza lucrarile ramase.
Acum, am revazut o parte din calatoria si activitatea lui Ivanciuc Vasile, pe care Domnul Isus Cristos l-a chemat in turma si lucrarea Sa, pe vremea când pribegea pe meleaguri straine si departe de cei dragi.
La fel, astazi, Domnul ne cheama pe fiecare dintre noi din pribegia noastra departe de dragostea Fiului Sau Isus Cristos, zicând:
“Iata Eu stau la usa, si bat. Daca aude cineva glasul meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine.”– Apocalipsa, 3.20
PROTESTANTI SAU RAZVRATITI ?
In saptamana care a trecut biserica protestanta (am folosit intentionat litere mici) a “uimit” intreaga lume printr-o decizie a bisericii lutherane din America, prin care s-a dat liber sodomiei nu doar in biserica ci si in conducerea ei.
Dupa biserica episcopala, iata ca o nou biserica “protestanta” calca in picioare fara nici o jena principiile de baza ale Reformei pentru care s-au jertfit atatia oameni de-a lungul istoriei.
Ma gandesc la ce ar crede Luther sau Calvin astazi daca s-ar uita la cei care fara rusine isi leaga numele de ei.
Este uimitor cat de mult se pot schimba lucrurile intr-o perioada foarte scurta, ma intreb cand vom avea caini si pisici ca membri sau ca predicatori.
Probabil ca inainte de asta pedofilia va deveni a “virtute crestina” alaturi de sodomie si astfel vom fi toti o apa si un pamant.
Iata ca biserica catolica si ortodoxa atat de mult criticate de protestanti au meritul de a-si respecta cu sfintenie principiile.
Toate aceste sunt cuvinte spuse cu durere de un neoprotestant, care vede realitatea spirituala dincolo de corectitudinea politica a societatii.
Pe de alta parte “tarile protestante” se intrec in a da liber principiilor si obiceiurilor islamului.
Dupa Anglia, Norvegia este cea care aproba burqini (tinuta musulmana) in piscinele publice.
Cu adevarat traim o vreme in care cine este sfant trebuie sa se sfinteasca, iar cine traieste in necuratie sa traiasca mai departe in necuratie.
Este un mare semnal de alarma pentru fiecare dintre noi care ne numim crestini si trebuie sa reconsideram atitudinea noastra fata de Biblie si fata de Christos.
Falimentul protestantismului sta in indepartarea lui fata de Scripturi si acceptarea unor interpretari convenabile. Asa cum invatam din Scriptura insasi ea trebuie interpretata doar prin Scriptura si nu prin prisma indeilor noastre preconcepute.
Iata ca primii crestini au suferit fara teama pentru ceea ce au crezut, insa “crestinii moderni” nu mai vor sa sufere pentru nimic.
Ma intreb daca nu cumva aceste patimi sunt mai dureroase pentru Christos decat cele pe care le-a suferit cand era pe pamant…