Ce faci sa-L onorezi pe Domnul?

eliezer-rebecaAvraam a zis celui mai batrân rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui:  „Pune-ti, te rog, mâna sub coapsa mea; si te voi pune sa juri pe Domnul, Dumnezeul cerului si Dumnezeul pamântului ca nu vei lua fiului meu o nevasta dintre fetele canaanitilor, în mijlocul carora locuiesc, ci te vei duce în tara si la rudele mele sa iei nevasta fiului meu, Isaac.

Geneza, 24.1-4

UMBLATI PRIN CREDINTA!

Despre îndeletnicirea de poet, Nichita Stanescu spune “Poetul ca si soldatul / nu are viata personala.”,  caci,  dedicându-se acestei sensibile profesiuni, poetul asemeni unui soldat, nu mai are viata personala, de-acum el traieste dependent de “inspiratia”  care îi  este si stapân.

Bine, în alta împrejurare  literara, probabil în volumul RESPIRARI,  vorbind despre poet, N.S. leaga acest substantiv de metafora “moasa comunala”, indicând ca poetul e cineva care trebuie sa fie de folos în mod vital si de urgenta, pentru mai multe nevoi ale omului.

Dar crestinul, el cum trebuie sa fie? Mai ales acum în vremurile din urma, de criza, crestinul, oare el nu trebuie sa fie ca si soldatul  sau ca moasa comunala?

Acum, mai mult ca oricând, crestinul trebuie sa aiba reflexe bune, acelea ale unui crestin autentic. Sa fie plin de credinta si de Duhul, sa stea tare pe promisiunile lui Dumnezeu. Sa nu se lase purtat încoace si încolo de orice val de învatatura, de crize sau de oportunitati si  de situatii.

Continuarea în Armonia Magazine USA

Alegeti viata cu Dumnezeu, nu oportunitatile oferite de lume!

                 George Danciu

 

                                             SUCCESUL  

  PIEDICA ÎN CALEA UNOR RELATII BUNE

 

Text  inspirat de predica pastorului Nelu URS

Avram a zis lui Lot: „Te rog, sa nu fie cearta între mine si tine si între pazitorii mei si pazitorii tai, caci suntem frati.

GENEZA, 13.8

Multe sunt cauzele deteriorarii relatiilor dintre oameni si a relatiei dintre om si  Dumnezeu: rautatea, neomenia, neascultarea, necredinta, mândria, gelozia, invidia, nepasarea, iubirea de sine, iubirea de bani,  nemultumirea, îmbuibarea…

Sa  privim în Geneza 13, unde este relatat un pasaj important din viata patriarhului Avraam,  dupa ce se înapoiase din Egipt unde fusese  din pricina unei foamete care bântuia tara.

1. Despartirea de Lot   separarea de ceea ce este lumesc si pacatos

Lot, care calatorea împreuna cu Avram, avea si el oi, boi si corturi. Si tinutul acela nu-i încapea sa locuiasca împreuna; caci averile lor erau asa de mari, încât nu puteau sa locuiasca împreuna. S-a iscat o cearta între pazitorii vitelor lui Avram si pazitorii vitelor lui Lot. Canaanitii si feresitii locuiau atunci în tara.” (Geneza, 13.5-7)

Atunci când oamenii nu sunt plini de iubire (“Dumnezeu e iubire”), ci sunt rai si egoisti,  fie curând, fie târziu, apar între ei neîntelegeri. Când omul e în saracie, e mult mai tolerant si îngaduitor, dar atunci când nu mai poate de bine, el are un neastâmpar al nemultumirii si al îngâmfarii  când începe sa-si doreasca sa aibe tot mai mult. Atunci încep sa se îndeparteze de Dumnezeu si îsi pun încrederea tot mai mult în bogatii si încep sa iubeasca tot mai mult idolii lumii acesteia decât pe Dumnezeu.

Asa s-a întâmplat si  cu Lot. Pazitorii turmelor lui Avraam si  cei ai lui Lot s-au certat. Cert este ca nu avem consemnate cuvinte sau fapte întelepte din partea lui Iov. Însa Avraam, care era un om hotarât si care traia în ascultare de Dumnezeu Continue reading “Alegeti viata cu Dumnezeu, nu oportunitatile oferite de lume!”