Crestinul – definit de modul lui de închinare!

January 23, 2013January 25, 2013 / nelurs / Leave a comment

“Dupa o bucata de vreme, Cain a adus Domnului o jertfa de mâncare din roadele pamântului. Abel a adus si el o jertfa de mâncare din oile întâi nascute ale turmei lui si din grasimea lor.

Domnul a privit cu placere spre Abel si spre jertfa lui; dar spre Cain si spre jertfa lui n-a privit cu placere.

Cain s-a mâniat foarte tare si i s-a posomorât fata.”

GENEZA, 4.3-5

.
Familia si Biserica –

crestina sau apostata!

SOCIETATEA contemporana nu mai are standarde clare si indubitabile, nici pentru familie si nici pentru biserica. Daca cautam sa vedem care a fost starea acestora, în vremea bisericii primare, aceea gândita de Dumnezeu pentru omenire, si, la ce s-a ajuns astazi, ar trebui sa ne cutremuram si sa vedem ce e de facut pentru a ne întoarce la acele stari si trairi care sunt binecuvântate de Dumnezeu.

Caci contemporanii nostri nu numai ca traiesc în mare neorânduiala si de-o imoralitate crasa, dar se si lauda si se falesc cu astfel de aberatii strigatoare la cer, întrucât “S-au falit ca sunt întelepti, si au înnebunit, caci au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoana… ” (Romani, 1.22-23)

Nu mai departe decât acum câteva zile, mult mediatul Elton John (1947) – homosexual, care este casatorit tot cu un barbat –, a înfiat un al doilea copil, aspect care a fost transat cu fast si apreciere de media occidentala!!!

Parintii lui Elton John…

Citeste în continuare în Armonia Magazine USA

Cum poti sta in picioare inaintea Domnului

January 19, 2013 / nelurs / Leave a comment

“Îngerul mi-a aratat pe marele preot Iosua stând în picioare înaintea Îngerului Domnului si pe Satana stând la dreapta lui ca sa-l pârasca.”

Zaharia, 1.1

Curatit esti de pacat si înnoit, prin Sângele sfânt al lui Isus?

OAMENII ÎNALTATI în Societate si în Dregatorii au principii clare si nu oricine poate ajunge pâna la ei, decât cei care îndeplinesc conditiile impuse de uzanta.

Si mai marii bisericilor întotdeauna au avut principiile lor dupa care s-au condus. Doar ca în vremea de acum, mai mult ca oricând, auzim de luarea unor hotarâri fara precedent, care pun crestinii în uimire.

Citeste continuarea in Armonia Magazine USA

Ce faci sa-L onorezi pe Domnul?

January 17, 2013 / nelurs / Leave a comment

„Avraam a zis celui mai batrân rob din casa lui, care era îngrijitorul tuturor averilor lui: „Pune-ti, te rog, mâna sub coapsa mea; si te voi pune sa juri pe Domnul, Dumnezeul cerului si Dumnezeul pamântului ca nu vei lua fiului meu o nevasta dintre fetele canaanitilor, în mijlocul carora locuiesc, ci te vei duce în tara si la rudele mele sa iei nevasta fiului meu, Isaac.”

Geneza, 24.1-4

UMBLATI PRIN CREDINTA!

Despre îndeletnicirea de poet, Nichita Stanescu spune “Poetul ca si soldatul / nu are viata personala.”, caci, dedicându-se acestei sensibile profesiuni, poetul asemeni unui soldat, nu mai are viata personala, de-acum el traieste dependent de “inspiratia” care îi este si stapân.

Bine, în alta împrejurare literara, probabil în volumul RESPIRARI, vorbind despre poet, N.S. leaga acest substantiv de metafora “moasa comunala”, indicând ca poetul e cineva care trebuie sa fie de folos în mod vital si de urgenta, pentru mai multe nevoi ale omului.

Dar crestinul, el cum trebuie sa fie? Mai ales acum în vremurile din urma, de criza, crestinul, oare el nu trebuie sa fie ca si soldatul sau ca moasa comunala?

Acum, mai mult ca oricând, crestinul trebuie sa aiba reflexe bune, acelea ale unui crestin autentic. Sa fie plin de credinta si de Duhul, sa stea tare pe promisiunile lui Dumnezeu. Sa nu se lase purtat încoace si încolo de orice val de învatatura, de crize sau de oportunitati si de situatii.

Continuarea în Armonia Magazine USA

Deprinde-te sa fii multumit!

November 24, 2012 / nelurs / Leave a comment

“caci m-am deprins sa fiu multumit cu starea în care ma gasesc. Stiu sa traiesc smerit si stiu sa traiesc în belsug. În totul si pretutindeni m-am deprins sa fiu satul si flamând, sa fiu în belsug si sa fiu în lipsa. Pot totul în Hristos care ma întareste.“

…………………………….. .. FILIPENI, 4: 9-13

Odata cineva a fost rugat sa-si prezinte o zi din viata sa de crestin. Dar nu toate zilele noastre sunt roz si încurajatoare. Însa persoana la care ma refer a raspuns cum nu se putea mai “bine”, cu clipe fericite de dimineata pâna seara târziu, desi a avut de munca, pe alocuri din greu, la bucatarie, în casa, la câmp si la animale, dar si la jobul unde mergea în mod regulat, însa parfumul care l-a extras în marturisire a fost presarat de cântari si de rugaciuni de multumire înaintea Domnului pentru toate lucrurile prin care a trecut.

Dar se stie ca atunci când nu ne place ceva, sarcinile care ne stau în fata, mâncarea din farfurie, forfota sau ambientul, munca sau oamenii de care avem parte, cel mai probabil, suntem animati de sentimente de nemultumire si disconfort. E adevarat ca la încheierea zilei, înainte de culcare, e posibil sa putem multumi sincer Domnului pentru toate lucrurile din acea zi, la global.

“Toate lucrurile sunt într-o necurmata framântare, asa cum nu se poate spune; ochiul nu se mai satura privind, si urechea nu oboseste auzind.”

(Ecleziastul, 1:8)

Starea omului, aceea fireasca si naturala, este de nemultumire, de insaturatie. Omul ramâne mereu însetat de ceva, cunoscut sau necunoscut. El e înclinat sa fie nemultumit si aceasta stare o are mostenita si încrustata în fiinta sa intima si profunda, înca de la nastere: Continue reading →

Alegeti viata cu Dumnezeu, nu oportunitatile oferite de lume!

November 13, 2012 / nelurs / Leave a comment

George Danciu

SUCCESUL –

PIEDICA ÎN CALEA UNOR RELATII BUNE

Text inspirat de predica pastorului Nelu URS

“Avram a zis lui Lot: „Te rog, sa nu fie cearta între mine si tine si între pazitorii mei si pazitorii tai, caci suntem frati.“

GENEZA, 13.8

Multe sunt cauzele deteriorarii relatiilor dintre oameni si a relatiei dintre om si Dumnezeu: rautatea, neomenia, neascultarea, necredinta, mândria, gelozia, invidia, nepasarea, iubirea de sine, iubirea de bani, nemultumirea, îmbuibarea…

Sa privim în Geneza 13, unde este relatat un pasaj important din viata patriarhului Avraam, dupa ce se înapoiase din Egipt unde fusese din pricina unei foamete care bântuia tara.

1. Despartirea de Lot – separarea de ceea ce este lumesc si pacatos

“Lot, care calatorea împreuna cu Avram, avea si el oi, boi si corturi. Si tinutul acela nu-i încapea sa locuiasca împreuna; caci averile lor erau asa de mari, încât nu puteau sa locuiasca împreuna. S-a iscat o cearta între pazitorii vitelor lui Avram si pazitorii vitelor lui Lot. Canaanitii si feresitii locuiau atunci în tara.” (Geneza, 13.5-7)

Atunci când oamenii nu sunt plini de iubire (“Dumnezeu e iubire”), ci sunt rai si egoisti, fie curând, fie târziu, apar între ei neîntelegeri. Când omul e în saracie, e mult mai tolerant si îngaduitor, dar atunci când nu mai poate de bine, el are un neastâmpar al nemultumirii si al îngâmfarii când începe sa-si doreasca sa aibe tot mai mult. Atunci încep sa se îndeparteze de Dumnezeu si îsi pun încrederea tot mai mult în bogatii si încep sa iubeasca tot mai mult idolii lumii acesteia decât pe Dumnezeu.

Asa s-a întâmplat si cu Lot. Pazitorii turmelor lui Avraam si cei ai lui Lot s-au certat. Cert este ca nu avem consemnate cuvinte sau fapte întelepte din partea lui Iov. Însa Avraam, care era un om hotarât si care traia în ascultare de Dumnezeu Continue reading →

Întoarceti-va la adevaratele valori!

November 5, 2012 / nelurs / Leave a comment

“Caci Ezra îsi pusese inima sa adânceasca si sa împlineasca Legea Domnului, si sa învete pe oameni în mijlocul lui Israel legile si poruncile.“

EZRA, 7.10

Când scriu acest titlu-îndemn, îmi amintesc de parabola Fiului risipitor, povestea simbol, scoasa din realitatea vietii si folosita de Mântuitorul Isus pentru a identifica dimensiunea tragediei plecarii fiului din casa tatalui sau.

Poporul Israel neascultând de Dumnezeu, – de Cel care îi purtase de grija ca un Tata bun si care i-a scos din robia Egiptului prin mari semne si minuni, trecându-i prin Marea Rosie ca pe uscat si asezânsu-i într-un loc unde sa traiasca în pace, slavindu-L pe Dumnezeu -, si aplecânduli-se inima catre idolatrie si pacat, au fost parasiti de Dumnezeu si dusi în Babilon, în robie, de catre Nebucadentar. Atunci a fost darâmat si Templul Domnului construit de împaratul Solomon.

Îndepartarea omului de adevaratele valori nu se face într-o zi. Ea se face în decursul mai multor ani, de-a lungul mai multor generatii de oameni. Însa omul nu-si vede întotdeauna starea deplorabila în care se afla si crede ca-i merge bine.

EZRA – omul prin care Dumnezeu ridica natiunea Israel

Evreii, ca si fiul risipitor, cu timpul, dupa zeci de ani de robie, si-au venit în fire miscati de Duhul Domnului si au dorit sa se întoarca la Ierusalim, în tara lor, Israel, pentru a rezidi Templul Sfânt si a se închina iarasi Dumnezeului celui viu, sfânt si adevarat. Continue reading →

Iertati-va, cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi în Hristos

September 27, 2012 / nelurs / Leave a comment

A ierta – o datorie a fiecarui om. George Danciu

“Atunci Petru s-a apropiat de El si I-a zis: „Doamne, de câte ori sa iert pe fratele meu când va pacatui împotriva mea? Pâna la sapte ori?” Isus i-a zis: „Eu nu-ti zic pâna la sapte ori, ci pâna la saptezeci de ori câte sapte.” MATEI, 18.21-22

P A R A B O L A I E R T A R I I

SFÂNTUL APOSTOL PETRU avea reputatia de a fi dintr-o bucata, ti-o spunea de-a dreptul, cum se zice, nu pe ocolite. Era curajos, plin de îndraznela si franchete. Petru avea o fire de lider, era mereu in fruntea celorlalti, el trebuia sa stie totul si inca înaintea celorlalti. Dar Petru a vrut sa si iubeasca cel mai mult. A si declarat ca chiar daca toti il vor parasi pe Domnul, el n-o va face. Era foarte preocupat de iubirea fata de Domnul si dorea ca nimic sa nu-l desparta de Domnul lui!

Si iata-l acum pe Petru ca vine la Isus cu aceasta întrebare spinoasa:

„Doamne, de câte ori sa iert pe fratele meu când va pacatui împotriva mea? Pâna la sapte ori?”

Isus i-a zis: „Eu nu-ti zic pâna la sapte ori, ci pâna la saptezeci de ori câte sapte.”

Petru de fapt ar întreba: “Oare, exista limita în iertare?” Continue reading →

Ce-ti vorbeste Dumnezeu, auzi?

September 13, 2012 / nelurs / Leave a comment

CLEVELAND, OH

Congresul Baptistilor din USA si Canada – ZIUA A DOUA

1 Septembrie 2012

“Un înger al Domnului a vorbit lui Filip si i-a zis: „Scoala-te si du-te spre miazazi, pe drumul care coboara spre Ierusalim la Gaza si care este pustiu.” Filip s-a sculat si a plecat. Si iata ca un etiopian, un famen cu mare putere la împarateasa Candace a etiopienilor si îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca sa se închine se întorcea de acolo si sedea în carul lui si citea pe prorocul Isaia. Duhul a zis lui Filip: „Du-te si ajunge carul acesta!” Filip a alergat si a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: „Întelegi tu ce citesti?” Famenul a raspuns: „Cum as putea sa înteleg, daca nu ma va calauzi cineva?” (…) Pe când îsi urmau ei drumul, au dat peste o apa. Si famenul a zis: „Uite apa; ce ma împiedica sa fiu botezat?” Filip a zis: „Daca crezi din toata inima, se poate.” Famenul a raspuns: „Cred ca Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.” A poruncit sa stea carul, s-au coborât amândoi în apa, si Filip a botezat pe famen.” FAPTELE APOSTOLILOR, 8.26-40

AUZI CE-TI SPUNE DOMNUL ?

Sorin Sabou- pastor in Chicago

Fratilor, de la fiecare copil al lui Dumnezeu asteptarile sunt mari. Se asteapta de la noi sa-L marturisim pe Isus. Si as dori sa te cercetezi in aceasta privinta.

In textul citit – Faptele apostolilor 8.26-40 – avem doi barbati de la care avem multe de invatat: un evreu si un etiopian, un crestin si un temator de Dumnezeu.

E situatia in care lucrarea lui Dumnezeu intra in impas, când la Ierusalim s-a pornit prigoana si fratii s-au imprastiat. Acesta-i momentul in care se intâmpla evenimentul in care Filip ne slujeste drept model.

Doresc sa incep aceasta meditatie intrebându-te:

Cum stai cu auzul?

Când ti-a vorbit Dumnezeu ultima oara … spunându-ti: “Ridica-te, alearga si vesteste Evanghelia“?

Daca suntem slabi la marturisire – aici este punctul unde lucrurile nu functioneaza, in ansamblul lor -, urechea s-a inchis, duhul s-a ingrosat, nu mai auzi si nu-ti mai dai seama

Continue reading →

DUMNEZEU VORBESTE SI AZI

September 4, 2012 / nelurs / Leave a comment

MARTURISIND LUCRARILE Domnului Dumnezeu în fiecare generatie

Imboldul celui de-al 100 -lea Congres al Asociatiei Bisericilor Baptiste Române din SUA si Canada –

CLEVELAND 2012

“Ce am auzit, ce stim, ce ne-au povestit parintii nostri, nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui si minunile pe care le-a facut.“ PSALM, 78.3-4

M E S A J U L D O M N U L U I

I. Transmis prin pastorul Florin Filip

Mesajul sfânt – JUDECATORI, 2.6-15 – e unul care trebuie sa ne cutremure si apoi sa ne motiveze pe fiecare dintre noi la o viata noua, cu Domnul.
Din vechea generatie nu a mai ramas decât Iosua dintre cei care au trecut râul Iordan ca pe uscat, iar acum poporul se afla in drum spre tara promisa si se gasea inaintea cetatii Ierihon, cetate care avea ridicate ziduri mari si puternice in spatele carora armata dusmana pândea amenintator.

Lânga Iosua sta o generatie care nu-L cunostea pe Domnul si consecintele erau catastrofale. E bine de stiut faptul ca tranzitia prin care trebuie sa treaca un popor, se face adeseori intr-o singura generatie. Dar…

Cum explicam falimentul?

(1) Generatia lui Iosua nu a reusit sa transmita copiilor lor (poporului) credinta in Domnul. De ce? Pentru ca nu L-au prezentat si nu L-au onorat pe Dumnezeu asa cum se cuvenea s-o faca.

(2) Prin lipsa de interes a generatiei tinere pentru cunoasterea si slavirea lui Dumnezeu. Tinerii nu s-au interesat, iar cei mai in varsta nu s-au preocupat cu sadirea in inimile copiilor lor a cuvintelor vietii vesnice. Continue reading →

Ne închinam lui Dumnezeu sau ne cântam noua?

May 12, 2012 / nelurs / Leave a comment

Dan Bercian

Material preluat din radiounison.ro

„Lauda si închinare” este un concept mai nou folosit în bisericile evanghelice

Nu îl avem din Scriptura ci a aparut odata cu intrarea în bisericile evanghelice a unui nou mod de a se manifesta prin cântare a credinciosilor. Aparitia instrumentelor electronice (chitara, sintetizator, etc), a aparaturii de sonorizare si amplificare, a posibilitatilor de înregistrare si multiplicare, a favorizat larga raspândire a acestui fel de închinare. Daca suntem foarte atenti realizam ca fara contributia electronicii nu am fi avut azi ceea ce numim „lauda si închinare”. De fapt s-a produs o „explozie” a „laudei” aduse lui Dumnezeu prin cântare, ceva ce nu s-a mai întâmplat de-a lungul întregii istorii si, la prima vedere, s-ar parea ca este un lucru bun si de apreciat.
Adeptii acestui mod de închinare spun ca trebuie sa folosim orice mijloc pentru a aduce glorie lui Dumnezeu si ca în acest scop avem voie sa apelam la tot ce ne sta la îndemâna. Totusi, având în vedere faptul ca mii de ani oamenii s-au închinat lui Dumnezeu într-un anumit fel si ca Dumnezeu a primit lauda lor atunci când au fost îndeplinite conditiile cerute de El si ca nu sesizam nicaieri în Biblie o nemultumire a lui Dumnezeu în sensul ca, din punct de vedere muzical, al performantelor artistice, El ar vrea mai mult de la credinciosi, cred ca nu este gresit sa ne întrebam daca Dumnezeu este încântat de ceea ce se întâmpla sau cel putin aproba acest nou mod de închinare.

Ca sa putem face cât de cât lumina în aceasta privinta în ceea ce priveste lauda si închinarea care i se aduc lui Dumnezeu, este nevoie sa ne întoarcem în timp si sa cautam sa întelegem ce s-a întâmplat cu mult timp în urma în cer.

Sa începem cu întrebarea: Ce înseamna lauda si închinarea, dupa modelul cerului? Continue reading →